Degenerescenţă maculară

Deteriorarea treptată a retinei, cu vârsta

In cazul degenerescenţei maculare legată de vârstă DMLV mor celulele din mijlocul retinei. Aceasta duce la deteriorarea acuităţii vizuale, care progresează lent în decurs de câţiva ani.De obicei boala îi afectează pe cei peste 65 ani.

Principii de bază: Ce se întâmplă în degenerescenţa maculară?   Macula (din latină: macula lutea) este zona gălbuie din centrul retinei în partea opusă pupilei. Are aproximativ 5 mm diametru. Ca si restul retinei ea are cea mai mare parte a celulelor senzoriale pentru receptarea stimulilor luminoşi ( foto receptori) la nivelul straturilor.

Când lumina ajunge la foto receptori celulele transmit mesajul la fibrele nervoase, iar acestea la creier unde reproduce imaginea din cumularea mesajelor. Ţesutul nervos care este transparent împreună cu vasele de sânge care le hrănesc formează suprafaţa retinei. Foto-receptorii sunt hrăniţi, la rândul lor de vasele de sânge din coroidă. Între acestea se află un strat de celule pigmentare, epiteliul pigmentar al retinei (EPR), care controlează metabolismul.
Dacă privim direct către un obiect, imagina lui se formează pe maculă. În contrast cu restul retinei, vom vedea obiectul în centru datorită foto- receptorilor aflaţi în acel loc. Noi vedem imaginea perfecta în mijlocul maculei, in foveola. Aici foto receptorii sunt cei mai deşi, iar suprafaţa vaselor de sânge şi celulele nervoase sunt împinse la o parte, făcând retina foarte subţie.Foveola este atat de mică incat permite doar apariţia unei imagini mici sau simboluri separate, ca cele folosite la testarea câmpului vizual. Acuitatea câmpului nostru vizual este determinată de funcţionarea foveolei.

In degenerescenţa maculară la vârstnici (DMLV), metabolismul epiteliului pigmentar şi al foto receptorilor sunt perturbate. Celulele îşi pierd funcţionalitatea şi mor, acuitatea vizuală fiind afectată (a se vedea simbolul ptr. detalii). Viteza cu care progresează boala depinde de forma DMLV: uscată (non-exudativă) sau umedă (exudativă).

In stadiul incipient al ambelor forme, mici depozite de drusen (singular druse) apar sub epiteliul pigmentar. Acestea duc la diversele forme: drusen macular dur şi moale. Drusen dur creşte riscul apariţiei DMLV uscat iar cel moale al DMLV umed.
AMD uscată: cea mai comună formă, în aproape 90% din cazuri. Celulele sunt distruse în zonele centrale de acuitate maxima, initial de forma unui punct,dar apoi cresc în mărime şi se pot uni. Progresia bolii are loc în câţiva ani şi poate să se transforme în DMLV umedă.
DMLV umedă:apare in aprox. 10% din cazuri, dar este mult mai gravă decât forma uscată. Formarea unei reţele fragile subretiniene de neovascularizaţie coroidală care se dezvoltă sub epiteliul pigmentar şi se extinde între epiteliul pigmentar şi foto receptori. Consecinţe posibile sunt edemul retinei şi detasarea epiteliului pigmentar sau a retinei din cauza exudatului sau sângelui, distrugerea epiteliului pigmentar şi a foto- receptorilor de către vasele de neoformatie ,sangerare in corpul vitros.
Oftalmologul va evalua funcţionarea şi vascularizatia maculei, cum ar fi cu un test pentru focalizare vederii sau al câmpului vizual, prin folosirea unei oglinzi speciale sau a microscopului sau a angiografiei unde un colorant (ex. fluoresceina) este injectat în venă pe partea internă a antebraţului. Colorantul se împrăştie prin vasele de sânge şi permite o mai bună vizualizare a acestora. Medicamentele sunt prescrise ca să dilate pupila şi astfel partea posterioara a ochiului poate fi fotografiată sau filmată. Adesea angiografia este o condiţie esenţială în diagnosticarea exactă şi stabilirea tratamentului.